ceva din ce conteaza

"Nu contează să ai mulţi bani, important este să ai destui." matem. Alexandru Ghe. Radu

marți, 27 septembrie 2011

Pamflet

Daca ar fi sa comparam
Nu dupa cum gandim, ci dupa ce avem,
Cu usurint-am reusi sa impartim
Lumea in doua; Dar cum ne-mbogatim?

La inceput incet-incet, o lege… doua
Se-ncalca pentru ca nu vor s-o stie, sau zice-se "ca-i noua"
Dar pe masura ce aduna, le tot place sa adune,
Cu timpul nu mai agreaza riscul, dar nici putin sa fure.

Vor cate-o lege sa-i sustina si care le convine
Asa incepe munca de a face lobby, dupa cum se spune;
Se-ntampla deci s-apara o lege, cum dansii vor sa sune
Apoi din clipa aceea: spor la treaba mai jupane…!

Vorbiram pan-acum de atitudinea fata de stat
Dar reguli sunt si intre ei, adica in privat.
Aicilea fenomenul imbraca doua aspecte
Sunt cei ce vor sau nu, principiul sa-l respecte;

Dar cine stabileste acest principiu ca regula de joc?
Vorbind de cei ce tin la o imagine si n-o arunca-n foc...
Problema lor este ca nu orice principiu-i bun
Ci doar acela care ai ajuta sa creasca in avere, pe al lor drum.

Asa ca vin ei insisi cu regulile dinainte,
Adesea chiar injuste, sunt gata stabilite;
Principiul se aplica simplu cand el e acceptat,
Problema lor apare cand celalalt s-a intepat.

Unii inteleg, o lasa balta zicand ca n-au realizat,
Altii-s orgoliosi, nu recunoasc, spun prefacut ca au cedat,
Dar sunt si-aceia care o tin mereu pe-a lor si nu-nceteaza
Principiul si-l aplica-n forta; etica, imaginea, deja nu mai conteaza…!



In acest pamflet doresc sa zugravesc in vers modul de lucru a unei parti din capitalistii postdecembristi!

luni, 12 septembrie 2011

Prima zi de gradinita sau prima zi de scoala?

Luni 12 Septembrie.
O zi frumoasa la propriu si la figurat!
E prima zi de scoala din viata lui Andu si prima zi de gradinita din viata lui Evi;
N-as vrea sa spun ce zi este in viata mea si a Rodicai, ca ar trebui sa intru nitel in filosofie :) asa ca ma opresc la chestiuni de organizare;
Intrebare catre mititei:
Cine duce pe Andu la scoala si cine duce pe Evi la gradi?
dupa cateva scurte dezbateri, ca mami pe unul ca tati pe celalat, noi ca vrem amandoi sa fim si colo si colo, "ne-a descurcat" Andu si a oferit solutia:
Il ducem toti cu alai pe Evi la gradinita, dupa care ne indreptam spre scoala!
Zis si facut!
La gradi, acelasi scenariu ca-n urma cu 4 ani, cand o parte din copiii dezlipiti de la pieptul mamicilor, incepusera concertul, iar o parte dintre ceilalti se pregateau sa continue solvegiu pe alte tonalitati;
Evi, ce facea Evi?
Evi al nostru era psihologul de serviciu, adica facea o treaba buna din punctul sau de vedere, dar cam ineficienta, adica se apucase sa-i mangaie pe toti, sa-i consoleze si sa-i convinga ca-i bine la gradi; Partea prosta este ca mititeii sai colegi nu prea luau in calcul sfaturile si mangaierile lui …
L-am surprins in cateva ipostaze din astea, dupa care l-am lasat sa-si faca treaba cum stie el mai bine si am plecat mai departe la scoala;
Aici trec peste cuvantarile de deschidere si intram in clasa;
Dupa ce prichindeii si-au ocupat locurile in banci, care cum au vrut si le-a placut, a venit si intamplarea care mi-a amintit de prima mea zi de scoala, adica momentul cand nu doar Andu ci si majoritatea colegilor sai si-au scris numele pe bulinuta pe care au lipit-o in copacelul desenat pe tablita…
Apoi am zarit pe tabla cea mare scris de doamna invatatoare , un motto:
“Nu accepta sa fie si copilul tau cum erai tu, pentru ca tu traiai in alte vremuri”!