O lume paralela

Of, zile diferite-ntre voi ce toate aveati in comun
Cand stres, cand rutina, cand toate-mpreuna pe-un drum!
Cateodata simteam nu doar  eu ca vieti-i lipseste ceva
Insa adesea aveam starea dorita, aveam linistea.

Si vine o zi cand legile fizicii parca-ntr-o clipa se schimba
Nu-mi mai simt echilibrul de parca as merge pe-o sarma,
Cand iata ca totul in jurul meu se transforma deodata
Si cad intr-o lume total paralela, una teleportata.

O lume diferita si-ascunsa intr-un spatiu mutilat si mic
Unde timpul il simt cum se scurge prin mine spre infinit,
Ce n-are nimic in comun cu cea din care-am venit
Decat miseii cu smintitii scapati, ce Tepes nu i-a intalnit...

O lume abstracta ghidata de propriile ei ecuatii
Un cadru bizar care naste dureroase trairi si senzatii
Sunt sentimente traite din plin in lumea asta aparte,
Impinse la maxim pe-o scara intre venire si moarte.

Speranta cu teama, curaj dezarmat, adevar si minciuna
Respect si mahnire, durere-n tacere, iubire si ura sau mila
Sunt doar o parte din cele ce pot fi usor amintite,
Dar cati oare-ar mai vrea sa le simta, odata-ntalnite?!

Toti fugit-au de ele, caci toate izvorasc din durere
Conteaza ca par ca o provocare, ca ele pot aduce putere?
Oh da, conteaza! iar costul lor nedorit si-nzecit,
Ma readuce altfel in lumea mea, din care-am venit.

Zburat-am adesea intre cele doua lumi paralele
Cu gandul, in cea stoica izolare si-n multa tacere,
Vazuta-mi trecutul adesea-n secvente, ca fulgere-n noapte,
Imi vreau inapoi viitorul sa-l traiesc cu alta intensitate!

                                                                    08.01.2013