“DE CE EȘUEAZĂ NAȚIUNILE”
(Why Nations Fail)
de Daron Acemolu și James A. Robinson(ambii laureați ai Premiului Nobel pentru Științe Economice în 2024)
Mi-a căzut în mână, în acest concediu, această carte recomandată de fiul meu, recomandabilă tuturor românilor, dar în special magistraților în frunte cu cei din Consiliul Superior al Magistraturii, indiferent dacă au făcut INM sau nu, indiferent dacă au făcut Dreptul la stat sau s-au târât printr-una particulară!…
În contextul României actuale avem formată o “castă privilegiată” în domeniul justiției, despre care “DE CE EȘUEAZĂ NAȚIUNILE”  ar spune că funcționează ca o elită extractivă: ostilă reformelor, bazată pe reguli interpretate arbitrativ pentru menținerea privilegiilor, și adesea izolată de “legea de rând” aplicată restului cetățenilor.
În jurul acestei caste privilegiate, gravitează altele mai mici, dar care împreună formează un întreg sistem coordonat de propriile “legi gravitaționale”.
* Legătura situației actuale din România cu tezele din
“DE CE EȘUEAZĂ NAȚIUNILE”
(Why Nations Fail)
Conform teoriei lui Acemoglu și Robinson, instituțiile extractive ar fi:
- pe de o parte, de o elită restrânsă (caste) care folosește statul în interes propriu,
- iar pe de alta, poporul se răzvrătește atunci când aceste inegalități devin intolerabile.
Ce se întâmplă în justiția română azi pare un exemplu clar: o castă specială (magistrați și funcționari din justiție) se percep și sunt percepuți ca oferind tratament legal special — interpretând legi pentru menținerea unor privilegii financiare și de impunitate — iar populația reacționează prin indignare și contestare socială, chiar comparativ cu revoltele masive locale, descrise în carte.
* Privilegii concrete reclamate de opinia publică:
1. Pensii, salarii speciale, diurne, locuințe de serviciu cu chirii derizorii, etc
Magistrații și procurorii au pensii de serviciu la vârste apropiate de 50 de ani și salarii net superioare multor profesii — adesea aprobate retroactiv de instanțe.
Doar între 2008–2022 statul a plătit 3,2 miliarde euro în procese câștigate de magistrați (valoare totală: ~16 miliarde RON).
2. Filtre interne de protecție / super-imunitate
Legile au introdus obligativitatea aprobării din partea CSM pentru punerea sub acuzare a magistraților — ceea ce se percepe ca o super‑imunitate, ce plasează breasla deasupra cetățenilor obișnuiți.
3. Control și interpretare subiectivă a legilor
Magistratii care contestă în instanță sporuri sau recalculări de pensii, împiedică orice reformă legislativă coerentă.
Există suspiciuni și acuzații de “loialitate față de sistem” în promovare și decizie judicială.
* Reacția socială – nemulțumirea populației
Potrivit rezultatelor din cadrul sondajului Eurobarometru „2024” (raportat în aprilie 2024), încrederea cetățenilor în procuratură și sistemul judiciar (inclusiv instituția justiției) era sub 48 %, fiind printre cele mai scăzute niveluri de încredere exprimate în instituțiile publice.
Comentarii publice pe Reddit reflectă ura față de o justiție percepută ca impermeabilă la reformă și protejată din interior:
„Specialii din justiție sunt intangibili: dacă se anulează sau se reduce vreun privilegiu … tot unii de-ai lor judecă … Practic nu există vreun mecanism de control.”
„Devin zeii care nu pot fi trași la răspundere și sancționați decât de propria breaslă.”
☝️Iar la final concluzia esențială:
Dacă societatea românească ajunge să perceapă justiția ca formând o casta privilegiată — o elită cu regim special care stabilește reguli după bunul plac,
impune super-imunitate,
administrează resurse publice disproportionat (prin salarii/pensii), atunci apare condiția perfectă pentru o revoltă populară (socială și civic‑politică), în spirit acemoglian: “masele pot încerca să spargă instituțiile extractive fie prin reforme legislative, fie prin protest civic și presiune politică, dar riscând ca “noua elită” să preia vechile reflexe dacă nu se schimbă fundațiile instituționale”.
Așadar, dacă la un moment dat masele ar ieși masiv în stradă în conjunctura actuală în care poporul simte că poate să-și exercite acest drept, iar cum aproape jumătate din popor este tot mai dominat de hipnoza Georgistă și/sau Simionistă, practic s-ar adeveri cele prezentate în lucrarea celor doi laureați Nobel și anume că puterea s-ar transfera de sub controlul “unei elite” sub controlul alteia, în lipsa unor instituții reformate, care poate fi chiar mai periculoasă.
Așa că nu ne rămâne decât să răbdăm și să îndurăm, noile reforme, cu toții cei care am muncit și am fost furați în toți cei 35 de ani, atât pe lângă lege cât și cu legi direcționate(furt instituționalizat sau legiferat), susținând și totodată analizând greșelile actualei conducerii a statului, sperând ca este singura șansă de a reintra pe o orbită care ne va asigura echilibrul, iar acesta să se schimbe prin spargerea de către Ilie Bolojan alături de Nicușor Dan a instituțiilor extractive, doar prin reforme!
